Catedrala Patriarhală

Catedrala Patriarhală

Catedrala Patriarhală, ctitorită de voievodul Constantin Șerban Basarab și soția acestuia, Bălașa, între anii 1654-1658, este unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Are pictura murala, in maniera neobizantina.

In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, resedinta mitropolitana a devenit resedinta patriarhala.

Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799, 1834-1839, 1850, 1886, 1932-1935, motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări.

Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov, aduse din Bulgaria in anul 1774, de catre mitropolitul Grigorie II (1760-1787).

In partea dreapta a pronaosului sunt mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Romane: Miron Cristea, Nicodim si Justin Moisescu.

In Catedrala Patriarhală se gasesc:

  1. Clopotnita construita de Constantin Brancoveanu in 1698.
  2. Palatul Patriarhal
  3. Paraclisul Palatului Patriarhal și Reședința Patriarhală
  4. Ansamblul numit “Troita”, format din trei cruci din piatra: cea mai mare este considerata a fi a domnitorului Petru Cercel, iar celelalte doua sunt una din 1617, iar alta din 1644